Doar o poză

Oricine poate face o poză. E de ajuns o simplă apăsare de buton sau o atingere delicată a ecranului telefonului mobil şi imaginea se naşte aproape instantaneu. Putem spune, fără riscul de a minţi, că toţi suntem fotografi. Mai mult decât atât, avem impresia că ne pricepem la fotografie şi suntem convinşi că aşa şi este. Un lucru atât de simplu îl poate face oricine şi cu atât mai mult noi, care avem cunoştinţe vaste şi în alte domenii mult mai complicate precum politica, medicina sau fotbalul. Dar chiar dacă suntem atât de pricepuţi şi ne place să le facem pe toate, din când în când e absolut necesar să angajăm un fotograf.

Uneori îl chemăm de peste mări şi ţări, alteori ne e vecin sau coleg. E tipul acela care n-a avut ce face cu banii şi i-a cheltuit pe aparate şi obiective scumpe. Poate a mai făcut şi o şcoală de fotografie de la care oricum nu a avut ce să mai înveţe. Chiar avea nevoie să i se explice cum se apasă un buton? Nu-i înţelegem obsesia pentru aparatură foto şi ne întrebăm de ce nu şi-a cumpărat de acei bani o maşină, un Iphone sau de ce nu a plecat în Grecia, într-o vacanţă de vis.

Nu pricepem nici în ruptul capului de ce mai vrea să primească şi bani pentru pozele sale. În loc să fie mulţumit că am acceptat, în cele din urmă, să-i scriem numele sub poză, el are mereu ceva de comentat. Oricum, e inadmisibil să-şi mai păstreze şi drepturile de autor, când noi îi oferim şansa unică de a face pozele pentru noi. Adică cum? După ce că am fost de acord să-l plătim, să-i mai promovăm şi numele, acum vrea să-şi păstreze şi toate drepturile asupra creaţiilor sale. Sunt chiar absurde asemenea pretenţii, iar acest lucru nu poate decât să ne enerveze la culme.

Aşa că ne reorientăm imediat. Doar mai sunt fotografi pe lumea asta! De fapt, aproape uitasem că acum toţi suntem fotografi. Aşa că nu mai pierdem vremea şi căutăm ceva să ne convină cu adevărat. Precis vom găsi pe altcineva cu mai puţine mofturi, care va fi fericit să lucreze pe bani şi mai puţini sau chiar pe gratis, nu ne va presa nici să-i scriem numele peste tot, iar de cuvântul “copyright” sperăm că încă nu a auzit. Aşa că ne despărţim elegant de fotograful fiţos, ne ignorăm reciproc şi pornim fiecare pe drumul lui.

Şi iată că a sosit şi ziua evenimentului pentru care am fost nevoiţi să angajăm un fotograf. Şi evident că am găsit exact persoana potrivită să ne facă poze. Ieftin, fără pretenţii, docil. Exact ce ne trebuia! Cel mai bun fotograf! A… de fapt am hotărât să nu-l mai numim fotograf pentru că ne-am gândit că s-ar putea să devină şi el, într-o zi, plin de fiţe şi exigenţe. Aşa că i-am întocmit un contract unde am specificat, în mod cât se poate de clar, că este un executant şi nimic mai mult. Doamne fereşte să-i treacă prin minte să ne ceară mai târziu cine ştie ce grozăvii! Aşa că l-am deposedat şi de drepturile sale asupra pozelor. L-am văzut când a semnat cât de disperat era după bănuţii aceia, aşa că acum putem face orice cu pozele, chiar să le vindem mai departe, dacă se iveşte cumva această posibilitate. Mai rămâne să nu uităm să-i spunem că nu ne prea interesează partea artistică şi că ar fi bine să se concentreze mai mult pe fotografierea bannere-lor cu sponsori, cel mai important lucru din întreg evenimentul nostru.

Şi chiar dacă pozele vor ieşi cam încâlcite, nu are rost să ne facem prea mari griji pentru că oricum nu-i pasă nimănui atâta vreme cât se vede ceva acolo. Şi, în ultimă instanţă, precis vom găsi pe Internet şi imagini bune, făcute de alţii pe la evenimentul nostru, pe care le vom lua şi vom zice că sunt ale noastre. Oricum nu are cum să dovedească cineva contrariul, iar în instanţă şansele celui de la care “am împrumutat” pozele sunt foarte mici spre inexistente. Aşa că ne putem declara mulţumiţi de alegerea făcută şi de reducerea seminficativă a costurilor de producţie, iar anul viitor, în cadrul următoarei ediţii a evenimentului, probabil vom organiza şi un concurs de fotografie, cu premii modice, iar în felul acesta vom obţine fotografii diverse… cât mai diverse, din care să putem alege.

Iar într-o bună zi, la mult timp după ce evenimentul nostru se va fi încheiat cu un succes răsunător, poate că vom găsi în hăţişurile Internetului site-ul vreunui fotograf capricios care acum mai pozează doar avioane, fulgere, siluete de oameni în depărtare, stâlpi, Luna şi curcubee. Vom râde maliţios şi ne vom spune că oricum ceea ce face el este… doar o poză.

This entry was posted in Random and tagged , , .

Post a Comment

Your email is never published nor shared. Required fields are marked *

*
*