Author Archives: Adrian Bugariu

Cometa, eclipsa și curcubeul

Cometa Neowise a fost, fără îndoială, cea mai frumoasă cometă vizibilă de pe Pământ, de la celebra cometă Hale-Bopp, care a făcut spectacol pe cerul nopții anului 1997. Atunci aveam 16 ani, eram încă în liceu și nu știam nimic despre astronomie. Nu mă preocupau deloc cometele, eclipsele sau alte fenomene cerești. Nici fotografia nu îmi plăcea absolut deloc, pentru că îmi formasem greșita impresie că în afară de a sta în poziție de drepți în fața unui fotograf care te mai și orbește cu luminile lui, nu mai există nimic interesant legat de aceasta. Douăzeci și trei de ani mai târziu, pe data de 11 iulie 2020, la ora 4 dimineața, mă aflam pe un câmp în apropiere de Sibiu, împreună cu bunul meu prieten Ovidiu Matiu, și fotografiam o cometă. Și nu o cometă oarecare, ci una vizibilă cu ochiul liber și pe deasupra și deosebit de fotogenică.

După mai multe tentative, în care fie norii de pe cer, fie alte probleme pe care le aveam de rezolvat pe timpul zilei nu ne-au permis să o fotografiem, norocul ne-a surâs într-o senină sâmbătă dimineață de iulie. Am pornit spre locul stabilit, un câmp în apropiere de Daia, în jurul orei două noaptea și spre surprinderea mea, am identificat cometa cu ochiul liber destul de ușor.

Continue reading »

Posted in Random Tagged , , , , |

Un anotimp numit tandrețe

De fiecare dată când cineva îmi trece pragul casei, fie că este vorba de un prieten, o rudă sau de oricine altcineva, pe lângă primirea bună de care se bucură, acea persoană are ocazia să viziteze în mod gratuit o adevărată expoziție de pictură. Deși poate s-ar fi așteptat să vadă mai degrabă expuse câteva dintre fotografiile mele mai reușite, privitorul se poate delecta, în schimb, cu tablouri realizate de mătușa mea Dorina Bugariu Petre. Cunoscută în special pentru portretele ei în acuarelă, care au fost și premiate la nivel național cu ani în urmă, Dorina a abordat în egală măsură atât peisajul cât și natura statică. Numeroasele expoziții vernisate, una dintre ele chiar la Sibiu în anul 1987, au avut ca rezultat răspândirea lucrărilor ei în diverse colecții personale din România, Germania, Statele Unite ale Americii, Rusia, Iugoslavia și Australia.

Și pentru că mătușa mea și-a dorit ca măcar o parte dintre aceste picturi rătăcite prin întreaga lume să stea din nou împreună într-un album de artă, intitulat ulterior “Un anotimp numit tandrețe”, m-am oferit să-l coordonez și, de asemenea, să fotografiez tablourile la care am avut acces în România.

Continue reading »

Posted in Shooting Tagged , , , , , |

Nebănuitele lumini ale orașului

Era o zi senină și friguroasă de ianuarie, iar eu mă chinuiam, de peste o lună, cu o viroză respiratorie pe care nu o tratasem corespunzător încă de la apariția primelor simptome. Simțeam permanent o apăsare nedefinită asupra întregii mele ființe și, în plus, orice sursă de lumină, spre care aș fi cutezat să-mi îndrept privirea, se transforma instantaneu într-un element de profund disconfort. Iar atunci când îmi odihneam ochii, pentru câteva secunde aveam senzația că milioane de lumini multicolore dănțuiau în fața mea frenetic. Având în vedere starea în care mă aflam, niciodată nu m-aș fi gândit că tocmai în acea zi, urma să-mi fie dat să văd cel mai frumos apus de soare de pe Strada Cetății din Sibiu și că voi mai avea și norocul să-l fotografiez.

După o vizită la medicul de familie și încă una la farmacie, mă îndreptam agale spre casă cu gândul că urma să îmi petrec întreaga zi printre medicamente și ceaiuri, dar atunci s-a întâmplat ceva cu totul și cu totul neașteptat.

Continue reading »

Posted in Random Tagged , , , |