Un vechi început

A trecut mai bine de un an de când nu am mai scris nimic pe acest blog. Ultima dată când mi-am încercat condeiul digital a fost în vara lui 2020, și atunci eram încă entuziasmat de superba cometă Neowise, pe care și reușisem să o fotografiez din apropierea Sibiului. Din păcate, din acel moment, am intrat într-o stare de apatie în legătură cu tot ceea ce înseamnă fotografia. Aparatul meu de fotografiat zace și acum uitat undeva prin casă, iar zilele când străbăteam orașul în căutarea imaginii perfecte au devenit o vagă amintire. Era frumos să mă plimb pe străduțe înguste, pe poduri, prin parcuri… să caut și să-mi imaginez povești din tot ceea ce observam în jurul meu. Era o lume normală, plină de viață și semnificație.

Acum totul pare schimbat. Restricții peste restricții, măști de toate felurile, “Divide et impera” și implicit o stare de neliniște care se reflectă în lipsa mea de dorință în a mai continua cu fotografia. Am tot încercat pe parcursul anului trecut să scriu ceva, să vă povestesc ultimele mele aventuri fotografice așa cum o făceam înainte, să născocesc o poveste frumoasă și antrenantă, dar de fiecare dată nu am reușit să găsesc inspirația necesară. Scriam ce scriam și apoi totul mi se părea lipsit de sens. Am cochetat chiar și cu ideea să șterg acest blog definitiv, dar deocamdată m-am răzgândit și va rămâne aici pentru cel puțin încă un an, deși serverele și înregistrarea domeniului nu sunt tocmai ieftine.

Continue reading »

Posted in Random Tagged , , , |

Cometa, eclipsa și curcubeul

Cometa Neowise a fost, fără îndoială, cea mai frumoasă cometă vizibilă de pe Pământ, de la celebra cometă Hale-Bopp, care a făcut spectacol pe cerul nopții anului 1997. Atunci aveam 16 ani, eram încă în liceu și nu știam nimic despre astronomie. Nu mă preocupau deloc cometele, eclipsele sau alte fenomene cerești. Nici fotografia nu îmi plăcea absolut deloc, pentru că îmi formasem greșita impresie că în afară de a sta în poziție de drepți în fața unui fotograf care te mai și orbește cu luminile lui, nu mai există nimic interesant legat de aceasta. Douăzeci și trei de ani mai târziu, pe data de 11 iulie 2020, la ora 4 dimineața, mă aflam pe un câmp în apropiere de Sibiu, împreună cu bunul meu prieten Ovidiu Matiu, și fotografiam o cometă. Și nu o cometă oarecare, ci una vizibilă cu ochiul liber și pe deasupra și deosebit de fotogenică.

După mai multe tentative, în care fie norii de pe cer, fie alte probleme pe care le aveam de rezolvat pe timpul zilei nu ne-au permis să o fotografiem, norocul ne-a surâs într-o senină sâmbătă dimineață de iulie. Am pornit spre locul stabilit, un câmp în apropiere de Daia, în jurul orei două noaptea și spre surprinderea mea, am identificat cometa cu ochiul liber destul de ușor.

Continue reading »

Posted in Random Tagged , , , , |

Un anotimp numit tandrețe

De fiecare dată când cineva îmi trece pragul casei, fie că este vorba de un prieten, o rudă sau de oricine altcineva, pe lângă primirea bună de care se bucură, acea persoană are ocazia să viziteze în mod gratuit o adevărată expoziție de pictură. Deși poate s-ar fi așteptat să vadă mai degrabă expuse câteva dintre fotografiile mele mai reușite, privitorul se poate delecta, în schimb, cu tablouri realizate de mătușa mea Dorina Bugariu Petre. Cunoscută în special pentru portretele ei în acuarelă, care au fost și premiate la nivel național cu ani în urmă, Dorina a abordat în egală măsură atât peisajul cât și natura statică. Numeroasele expoziții vernisate, una dintre ele chiar la Sibiu în anul 1987, au avut ca rezultat răspândirea lucrărilor ei în diverse colecții personale din România, Germania, Statele Unite ale Americii, Rusia, Iugoslavia și Australia.

Și pentru că mătușa mea și-a dorit ca măcar o parte dintre aceste picturi rătăcite prin întreaga lume să stea din nou împreună într-un album de artă, intitulat ulterior “Un anotimp numit tandrețe”, m-am oferit să-l coordonez și, de asemenea, să fotografiez tablourile la care am avut acces în România.

Continue reading »

Posted in Shooting Tagged , , , , , |