În urmă cu trei ani, mă plimbam pe străzile marelui oraş în căutare de fotografii perfecte. Lucram intens la proiectul meu “Octombrie a venit” şi chiar dacă declarasem oficial că nu am niciun fel de pretenţie artistică, în sinea mea îmi doream să realizez ceva extraordinar, ceva cu adevărat memorabil. Timp de şase luni, am colindat Sibiul în lung şi în lat, mi-am purtat paşii pe fiecare mare bulevard sau prin locuri mai puţin cunoscute cu scopul de a surprinde ceva din esenţa şi din farmecul inconfundabil al oraşului. Pe măsură ce zilele treceau îmi dădeam tot mai mult seama că lucrurile cu adevărat frumoase sunt tot mai rare şi mai greu de observat. Şi cu cât erau mai rare şi mai frumoase, cu atât mi se păreau mai dificil de fotografiat.
Începusem să-mi fac tot felul de gânduri şi nu mai eram sigur de nimic. Mi se părea că toate minunăţiile oraşului se epuizaseră şi reveneam obsesiv în tot felul de locuri pe unde mai trecusem şi în zilele precedente, în speranţa de a găsi ceva nou. Ceva special. Aşa am descoperit într-una din zile, Kleines Cafe.Prieteni
Arhiva
Comentarii recente
- Iuliana Popovici on Aventuri la Marea Neagră
- iuliana on Baschet, tenis şi balet cu Tamron 70-200 f/2.8 G2
- Sarafie on Baschet, tenis şi balet cu Tamron 70-200 f/2.8 G2
- Adrian Bugariu on Norocul în fotografie
- Mihaela Laura on Norocul în fotografie